„Spălătoria rusească” şi-a văzut neabătută de treabă şi în 2015, chiar dacă autorităţile de la Chişinău au dat asigurări că această mega-afacere cu tranzacţii frauduloase a fost oprită.
Schemele de spălare de bani proveniți din Rusia au continuat să funcționeze în Republica Moldova și anul trecut, susţine șeful Departamentului de securitate economică și combatere a corupției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, Andrei Kurnoşenko.
„Au fost descoperite 23 de astfel de infracțiuni, prin care au fost extrase de pe teritoriul Rusiei circa 10,6 miliarde de dolari, prin intermediul instanțelor judecătorești moldovenești și al unor companii off-shore”, a precizat Kurnoşenko, potrivit agenției TASS.
În toamna lui 2015, Ministerul de Interne din Rusia a făcut publică lista băncilor care au participat la schema de spălare de bani prin sistemul bancar şi judecătoresc din Republica Moldova, după modelul „jaful secolului”.
Este vorba de 19 instituţii bancare, dintre care doar jumătate sunt active.
Printre băncile implicate în tunurile financiare, care au rămas însă deja fără licenţă, se numără Russkii Kredit, Transportnîi, Zapadnîi, Mast-Bank, Antalbank, Russkii Zemelinâîi Bank, Turus, European Express, Rublevsky, Interkapitalbank.
În ceea ce priveşte băncile încă active, pe listă găsim următoarele instituţii financiare: Baltika, Sovetskii, Oka, Strateghia, Morskoi Bank, Smart Bank Kreditinvest şi Tempbank.
În schema devalizărilor apare şi Mosolbank. Banca este a 27-a instituţie financiară ca mărime din Rusia, cu active de 319 miliarde de ruble. Conform sursei citate, de sanarea Mosolbank se ocupă SMP Bank, controlată de fraţii Rotenberg, apropiaţi de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Peste 76 de miliarde de ruble au dispărut din conturile acestei entităţi bancare.
La începutul lunii noiembrie 2015, autorităţile de la Kremlin demaraseră o anchetă despre această enormă maşină de spălat bani, după arestarea, la Rostov pe Don, a unui om de afaceri rus, Alexandr Grigoriev, în vârstă de 44 de ani, suspectat că ar fi sifonat din Rusia 46 de miliarde de dolari, folosind pioni bancari atât din ţările baltice, cât şi din Republica Moldova, pentru a putea scoate suma pe parcursul mai multor ani.
Circa 500 de persoane şi peste 60 de bănci sunt implicate în acest mega-scandal, unele dintre unităţile bancare fiind în realitate paravane fiscale pentru companii off-shore.
Când creditorii au descoperit că nu își pot recupera banii, au acționat în instanța de judecată din Republica Moldova. Autorităţile judecătoreşti au început căutarea datoriilor şi au descoperit că, în perioada 2010-2013, numai pe baza deciziilor instanțelor judecătorești din Republica Moldova, companiile-rezidente din Rusia au fost delapidate de 18,5 miliarde de dolari, schemă frauduloasă în care ar fi implicată şi Moldindconbank.
Moldindconbank este şi „vedeta” unei anchete RISE Project publicată în 2014 – ”«Spălătoria rusească»: Moscova – Riga via Chișinău”. De data aceasta, banca „pompa” bani din Republica Moldova pentru raiderii din Rusia. „Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope”, scriau jurnaliştii de la RISE Moldova.
Din investigaţia jurnaliştilor a reieşit că cele 19 bănci ruseşti s-au folosit de datorii false pentru a putea transfera banii de la Moldindconbank din Republica Moldova către Trasta Kommercbanka din Letonia. „Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca Moldindconbank – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei «creditor», care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka”, se mai făcea referire în investigaţie.
