Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău este gata, iar compania Transgaz a început deja probele tehnice, care vor dura câteva zile, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Aceasta este ultima fază înainte de darea în folosință a investiției care reprezintă prima alternativă reală pentru Republica Moldova la dependența totală de livrările de gaze naturale din Rusia.
De altfel, premierul de la Chișinău, Ion Chicu, declara în urmă cu câteva zile pentru Europa Liberă că gazoductul va fi funcțional începând cu 31 iulie și își exprima speranța că inaugurarea investiției va fi realizată împreună cu premierul României, Ludovic Orban.
Gazoductul Iași-Ungheni – Chișinău a fost gândit pentru a asigura securitatea energetică a R. Moldova, confruntată deseori cu dificultăți în relația cu compania rusă Gazprom, compania rusă care are monopolul pe transportul și furnizarea de gaze peste Prut.
„Finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău este un pas foarte important în consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări, cu efecte pozitive pentru milioane de cetăţeni din Republica Moldova. Proiectul, demarat pe 27 august 2013 (cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova) şi susţinut de guvernele celor două ţări, indiferent de schimbările politice care au avut loc în acest interval de timp, asigură securitatea energetică a Republicii Moldova şi apropierea acesteia de spaţiul comunitar.
Având în vedere relaţia specială dintre România şi Republica Moldova, un proiect prioritar, de o importanţă strategică şi simbolică pentru ambele ţări, este autostradă Bucureşti — Chişinău, care sper să devină o realitate cât mai curând, cu atât mai mult cu cât, în astfel de cazuri, finanţarea poate fi uşor identificată dacă există voinţă politică”, a declarat rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie
Gazoductul este format din două părți distincte, ambele construite de Transgaz: conducta Iași – Ungheni (care subtraversează râul Prut și a fost terminată în 2014) și conducta Ungheni – Chișinău, care a fost terminată de curând și va conecta sistemul de transport al Republicii Moldova la sistemul din România (SNT). De ce a durat atât de mult a doua fază a proiectului? Întârzieri birocratice, lipsă de finanțare, dar și incertitudine legată de viabilitatea economică a conductei.
Lungimea totală a conductei este de 120 km, iar proiectul prevede și construirea a trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni). Capacitatea de transport anuală este de circa 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale.
În acest moment, chiar dacă gazoductul devine funcțional și poate fi utilizat, nu există nici un contract comercial pentru aducerea de gaze din România în Republica Moldova. De altfel, principalul furnizor de gaze din R. Moldova este Gazprom (prin intermediul unei companii pe care o controlează). Contractul dintre Republica Moldova și Gazprom expiră în acest an și guvernul de la Chișinău va trebui să organizeze o licitație pentru gaze.
