Nu mă pot abţine să nu vă povestesc o întâmplare care m-a pus pe gânduri. O fac cu riscul de a stârni noi mesaje de “simpatie”…
Zilele trecute s-a întâmplat să fiu în Chişinău chiar când acolo s-a deschis un Institut Cultural Român… Am văzut la televizor secvenţe de la inaugurare, discursuri şi mai apoi am avut bucuria să-i văd pe protagonişti în avionul de întoarcere spre Bucureşti… Preşedintele ICR este d-nul Patapievici, pe care , ca să nu fiu anapoda înţeles, îl cred o minte luminata…
Am fost uimit însă să aflu din presa de la Chişinău că d-nul Patapievici n-a fost până acum NICIODATĂ dincolo de Prut, n-a văzut NICIODATĂ Moldova. Până mai ieri… Aşa a declarat chiar domnia sa… Ciudat… Îmi amintesc că atunci când am ajuns prima dată la New-York eram curios să văd sediul celor de la NBC ( e staţia tv care-mi place cel mai mult ca mecanism de promovare, strategie de promovare, etc… sunt fan de NBC). Spre disperarea soţiei mele, am căscat gura prin magazinul lor de prezentare şi prin jurul sediului vreo doua ore… În Londra am făcut la fel văzând sediul BBC. Am un amic, pasionat de fotbal, care atunci când ajunge în vreun oraş caută stadionul principal, ba chiar îşi dă toţi banii ca să vadă meciuri importante prin Europa. Sunt sigur că piţipoancele din tabloide prima dată când ajung la Paris caută mallurile… Toţi încercăm să ne urmăm pasiunile…
Când eşti preşedintele unui Institut Cultural Român nu cred că nu-ţi găseşti o dimineaţă în care să te urci în maşină şi să dai o fugă să-i vezi pe ceilalţi români. Şi să te intorci a doua zi… Măcar o dată în viaţă!!! Ştiu, veţi spune că nu asta e masura obligatorie pentru un bun român. Aşa e… Dar măcar de curiozitate, nu de pasiune, să încerci să vezi cum e dincolo de Prut… Institutul condus de domnul Patapievici se numeşte ,,Mihai Eminescu”, cel care scria – “Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ; noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic. Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vânzător.” ( Mihai Eminescu, ziarul Timpul). Măcar să ai curiozitatea să vezi pentru ce a scris rândurile astea Eminescu, pentru ce era atât de înverşunat cel care poartă numele institutului pe care îl conduci… Să ai măcar curiozitatea să vezi al doilea mare oraş al României… Cel mai mare oraş, după Bucureşti, în care se vorbeşte limba română…
Nu cred că există microbist care să nu fi văzut la televizor Steaua-Napoli, nu cred să existe rocker adevărat care să nu fi fost la Ac/Dc , atunci când au venit în Bucureşti… Aş sugera să nu mai existe nici români pe la Ministerul de Externe care să nu fi văzut România!!! Dacă n-au pasiunea asta, atunci să o facă din obligaţie! Treceţi-o în fişa postului…De văzut România!… România aia despre care vorbeşte Eminescu!
Sursa: Blogul lui Dan Negru