În prima zi de luni din octombrie este marcată Ziua Internaţională a Aşezămintelor Umane, ocazie cu care la Chişinău s-a organizat o masă rotundă la care au participat arheologi, cercetători şi specialişti în domeniu.
Ion Tentiuc, directorul sectorului de arheologie din cadrul Muzeului de Arheologie şi Istorie a Moldovei a atras atenţia asupra ignoranţei de care dau dovadă autorităţile în raport cu investigaţiile arheologice, precizând că în zonele cu aşezăminte vechi nu au fost realizate încă cercetări fundamentale. De asemenea, Chişinăul ar fi singura capitală europeană în care nu se desfăşoară cercetări arheologice sistematice.
Tentiuc a amintit că „În cazul identificării unor straturi culturale, beneficiarul construcţiilor iniţiate este obligat să aloce o anumită sumă, prevăzută în proiectele de construcţie, pentru investigaţii arheologice, lucru care nu s-a făcut după 1945″. În sensul acesta, profesorul a adus la cunoştinţă cazul celei de-a patra necropole descoperite în zona bisericii Măzărache, care în 1997, în urma unor lucrări de construcţie, a fost distrusă. În aceeaşi arie, cercetătorii au dezgropat un posibil vechi apeduct de la sfârşitul secolului al XIX, precum şi cel mai vechi cimitir al Chişinăului, care cuprinde 52 de morminte şi care se pare că datează de la sfârşitul secolului XV. Tentiuc a precizat că „Descoperirea de tezaure din epoca romană, din evul mediu timpuriu şi a multor monede din epoca Hoardei de Aur, secolul XIV, mărturisesc că aici existau aşezări umane înainte de 1436, prima menţiune oficială a Chişinăului”.
Conform Info-Prim Neo, un alt caz de importanţă majoră în sensul cercetării arheologice a fost semnalat de arheologul Sergiu Bodean, care a amintit de investigaţiile realizate de Institutul Patriomoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în parcul Valea Morilor, în 2009-2010 şi care au relevat vestigii din eneolitic, mileniul V î.e.n. şi din evul mediu timpuriu.
O hartă arheologică a Chişinăului a fost întocmită de către cercetătorii Serghei Agulnicov şi Sergiu Popovici, din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural şi înaintată Primăriei şi altor specialişti responsabili în domeniu, pentru a se raporta la ea atunci când vor fi emise autorizaţii pentru lucrările de construcţie.
Harta nu a fost făcută publică pentru a proteja siturile arheologice de interesul eventualilor ,,căutători de comori”.
Foto: Iulia Modiga
