Apelurile ce se referă la modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova privind limba română sunt auzite, dar nu există certitudinea că o asemenea inițiativă ar acumula numărul necesar de voturi. Declarații în acest sens au fost făcute de Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău.
„Eu văd apelurile care au apărut în spațiul public, nu e vorba doar de Academia de Știință a Moldovei, ci şi lideri de opinie, ş.a.m.d. Întrebarea este dacă sunt voturile necesare pentru a schimba. Credeți-mă pentru mine limba română e română și decizia Curţii Constituţionale prin care s-a decis că limba română e română rămâne în vigoare. Acum, ca să facem noi un exerciţiu, neavând certitudinea că există numărul necesar de voturi, eu mă întreb, dacă nu am da apă la moara celor care au alergie de la limba română şi să le dăm un prilej să jubileze. Eu zic ca noi să facem tot posibilul ca să încercăm să găsim aceste voturi. Acum, cât e de real lucrul acesta e altă întrebare şi să creăm condiţii pentru a promova limba română, inclusiv pentru a o studia, să fie studiată de alolingvi, asta e sensul adevărat, prin asta va deveni limba română mai acceptată, mai iubită, mai înțeleasă și pusă în valoare. Şi aici e rolul nostru, a statului, a celor care suntem acum la guvernare şi noi vom face acest lucru. (…) Avem de muncit şi pe palier politic, dar şi pe palier guvernamental pentru a reda acea valoare pe care o merită limba română”, a declarat Igor Grosu pentru TVR Moldova.
Menționăm că în urma victoriei obținute la alegerile parlamentare anticipate, Partidul Acțiune și Solidaritate deține majoritatea în Parlamentul de la Chișinău, având 63 de deputați, iar pentru a efectua modificări la Constituția R. Moldova este nevoie de 67 de voturi.
De asemenea, săptămâna trecută, în cadrul unei alte emisiuni, Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, a dat de înțeles că modificarea articolului 13 din Constituția R. Moldova privind limba română nu ar reprezenta o prioritate pentru noua putere, deoarece „acum mi-aș dori să ne concentrăm pe acele angajamente pe care le-am făcut în campanie pentru că lumea așteaptă acțiuni concrete”.
Ulterior, Academia de Științe a Moldovei a venit cu un apel către Președinție, Parlament și Guvernul de la Chișinău prin care solicită modificarea articolului 13 din Constituție conform adevărului științific, alăturându-se astfel unei inițiative în acest sens lansate de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Institutul de Filologie Română „B.P.Hașdeu” și Institutului de Istorie al Republicii Moldova.
Totodată, Consiliul Național al Românilor din Ucraina a anunțat că susține demersul respectiv, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română” în Constituția R. Moldova.
Amintim că pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituției, votată de către Parlament în 1994, atunci când majoritatea reprezentată de agrarieni și socialiști au stabilit că limba de stat se numește „moldovenească”, ignorând Declarația de Independență.
