Guvernul Republicii Moldova nu va plăti datoria regiunii transnistrene pentru gazele naturale livrate de Gazprom, în valoare de 7,5 miliarde de dolari. Declarații în acest sens au fost făcute de Natalia Gavrilița, premierul de la Chișinău.
Potrivit oficialului, regiunea transnistreană folosește un volum mai mare de gaze decât partea din dreapta Nistrului, în special pentru producerea de energie electrică.
„100 de procente din energia utilizată de partea dreaptă a Nistrului provine de la centrala de producere a electricității din stânga Nistrului. De-a lungul timpului gazele naturale consumate în stânga Nistrului nu au fost plătite la un preț real. Așa s-au acumulat datorii estimate acum la 7,5 miliarde de dolari”, a explicat Natalia Gavrilița.
Premierul a dat de înțeles că nu știe cine ar urma să plătească datoria regiunile transnistrene față de Gazprom, dar acest lucru nu va fi făcut de Guvernul R. Moldova.
„Acest subiect poate fi discutat doar într-un arbitraj internațional. Noi credem că aceasta este o datorie care s-a format din cauza deciziilor Gazpromului și nu pot fi datorii care să fie plătite de Guvernul Republicii Moldova”, a mai adăugat oficialul.
Totodată, Natalia Gavrilița a recunoscut că în timpul negocierilor cu Gazprom privind aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale, au existat și discuții politice, fără a oferi însă mai multe detalii.
„Au existat și discuții politice. Am spus foarte ferm că scopul Guvernului de la Chișinău a fost să menținem discuția în domeniul economic și comercial. Am găsit un punct de intersecție pe auditarea datoriilor. Trebuie să vedem cum facem cu separarea între MoldovaGaz și MoldovaTransgaz. Aș vrea să nu discutăm despre aceste condiționalități. Ele au apărut în procesul de negocieri, noi le-am discutat. Guvernul de la Chișinău și-a spus poziția. Vreau să vă menționez că niciodată negocierile unor contracte pe gaze naturale nu au fost atât de transparente și vizibile în public. Noi trebuie să menținem o politică externă pragmatică orientată spre beneficiul cetățenilor noștri. Cred că sunt niște lucruri pe care ar trebui să le lăsăm în urmă și să vedem cum putem îmbunătăți lucrurile pe viitor”, a mai menționat premierul R. Moldova.
De asemenea, Natalia Gavrilița a apreciat susținerea acordată în timpul crizei gazelor de către prietenii R. Moldova, menționând în primul rând ajutorul primit de la vecini, România și Ucraina, dar și cel din Polonia, Germania și alte state membre ale UE.
„Am avut volume de gaze naturale care au intrat în rețea pentru menținerea presiunii din Romania și din Ucraina. Pentru aceste țări volumele au fost mici, pentru noi au avut însemnătate mare. Am avut și expertiza din partea UE. Experții ne-au ajutat să înțelegem situația și să construim capacitați pe piața Spot”, a punctat șefa Guvernului de la Chișinău în cadrul unui interviu pentru PRO TV.
Amintim că Republica Moldova s-a confruntat cu o criză acută în ceea ce privește sectorul energetic, după ce contractul cu Gazprom a expirat la finele lunii septembrie, acesta fiind prelungit pentru luna octombrie la prețul de 780 de dolari pentru mia de metri cubi, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită anul trecut. Atunci, în ciuda prețului exagerat, concernul rus a redus cu o treime livrările către R. Moldova.
Totuși, vineri, 28 octombrie, Republica Moldova și Gazprom au reușit să ajungă la o înțelegere, iar contractul de livrare a gazelor naturale a fost prelungit pentru încă 5 ani.