Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Republicii Moldova şi Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate vor inaugura marţi, 24 ianuarie, la ora 15:00, expoziţia fotografică ,,Basarabia istorică: Cetatea Hotin şi Cetatea Albă”, eveniment care va avea loc în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Expoziţia prezintă 30 de fotografii ale cetăţilor Hotin şi Cetatea Albă realizate de către Valentin Eliseu şi Iulia Modiga, care ne prezintă splendoarea acestor cetăţi în forma lor păstrată până în prezent. Autorii sunt oameni de artă pasionaţi de istoria şi cultura românităţii, pe care o promovează inclusiv prin acţiunile desfăşurate.
Importante simboluri ale românităţii şi puncte strategice la extremităţile nordică şi sudică a hotarului estic al statului medieval Moldova, cetăţile Hotin şi Cetatea Albă au avut un rol important la edificarea unei identităţi teritoriale a neamului nostru.
Având rol iniţial de apărare şi adăpost, acestea s-au transformat în importante centre urbane, economice şi politice, unde au avut loc diverse interferenţe etnice, culturale şi comerciale.
Cetatea Hotin este cunoscută încă din sec. XIII, dar forma actuală a căpătat-o treptat, prin contribuţiile aduse de domnitorii Moldovei, precum şi importantele influenţele din perioadele de dominaţie ale polonezilor şi turcilor, servind mereu ca un centru strategic important al întregii regiuni. După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, cetatea Hotin îşi pierde importanţa de odinioară, perindându-se până în prezent sub stăpânirea mai multor autorităţi, care au încercat să răstălmăcească şi trecutul istoric. Pe lângă faptul că a fost considerată mult timp cea mai importantă cetate a Moldovei, situată la o adevărată răscruce de drumuri şi civilizaţii, cetatea Hotinului a însuşit această calitate şi prin arhitectura inedită care o reprezintă prin influenţele central-europene combinate cu cele româneşti.
Amplasată la vărsarea fluviului Nistru în Marea Neagră, Cetatea Albă a fost atestată încă din antichitate cu denumiri precum Tyras, Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Asprokastron, Moncastron, Akkerman. Situl acestei cetăţi a adăpostit toate neamurile posibile care s-au perindat în acest spaţiu: daci, greci, sciţi, romani, huni, alani, slavi, genovezi, români moldoveni, tătari, turci, ruşi, ucraineni…
Este cea mai reprezentativă cetate medievală din spaţiul Europei de est, făcând parte din patrimoniul istoric nu doar al Ucrainei, în care se află actualmente sub denumirea de Bilhorod-Dnistrovski, dar şi al Republicii Moldova, României şi Turciei.
Festivitatea de deschidere a expoziţiei va fi realizată de către:
Mihai Ursu, director general al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Mihai Nicolae, director al Institutului Fraţii Golescu, Bucureşti
Relevanţa ştiinţifică va fi prezentată de către specialişti consacraţi în domeniu:
Dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Dr. hab. Ion Chirtoagă, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM
Dr. Ion Gumenâi, prodecan Facultatea de Istorie şi Filozofie, USM
Dr. Valentin Constantinov, Universitatea de Stat Tiraspol
Cuvânt de salut fiind adresat din partea:
Ambasadei României la Chişinău
Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României
instituţiilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, universităţilor şi muzeelor
Curator al expoziţiei: Dr. Dorin Lozovanu
