Garry Kasparov, considerat cel mai mare jucător de şah din istorie, scriitor, activist politic şi unul dintre figurile centrale ale opozanţilor lui Vladimir Putin, spune că preşedintele rus vrea să importe în Republica Moldova, Georgia şi Ucraina „statul poliţienesc” pe care l-a reconstruit după model soivietic în Rusia contemporană.
„Putin a reconstruit un stat poliţienesc în Rusia în ochii întregii lumi exterioare, iar acum este atât de încrezător în puterea acestui stat, încât să încerce a-l exporta în vecinătate: Georgiei, Ucrainei, Republicii Moldova. Cine urmează la rând?”, a declarat Kasparov, ieri, în cadrul unei audieri în Comitetul pentru Relaţii Externe din Senatul Statelor Unite.
Garry Kasparov a mai spus că singurul ţel al lui Vladimir Putin este distrugerea ordinii mondiale instituite după sfârşitul Războiului Rece, acuzându-l, de asemenea, pe liderul de la Kremlin de un rol activ în asasinarea lui Boris Nemţov, care plănuia să ofere opiniei publice dovezile pe care le deţinea în privinţa infiltrării forţelor militare ruse în estul Ucrainei.
„Putin şi elitele sale cred că, după 15 ani la putere, îşi pot permite orice, pot trece orice limită. Sentimentul lor de impunitate, combinat cu atmosfera de ură şi violenţă creată de propaganda lui Putin în Rusia, este un amestec letal”, a precizat Kasparov.
Politica de cooperare a Occidentului cu Rusia ar fi trebuit abandonată la de la prima izbucnire a adevăratei identităţi geopolitice a lui Vladimir Putin, cu mai mult de un deceniu în urmă, a mai comentat Kasparov.
În cadrul aceleiaşi audieri, a vorbit şi fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, actual consilier freelancer al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko. Saakaşvili a cerut Statelor Unite să ofere armament letal Ucrainei, cum ar fi tehnica militară antitanc.
„Numai o reacţie rapidă a guvernului SUA de a instrui şi echipa ucrainenii ar putea opri strategia lui Putin de a demola arhitectura transatlantică, de a demola ordinea mondială post-Război Rece”, a afirmat fostul preşedinte al Georgiei.
Mihail Saakaşvili a adăugat că, fără armament, Ucraina nu va mai exista ca ţară, respingând argumentul că Statele Unite ar trebui să lucreze cu europenii pe acest subiect, mai ales că Germania, factorul cel mai puternic de decizie din UE, este puţin probabil să fie de acord cu furnizarea de arme Kievului.
„Ucraina este Berlinul de Vest din ziua de azi”, a subliniat Saakaşvili.
Înaintea audierii din Senatul SUA, pe 2 martie, fostul preşedinte georgian declarase postului de televiziune ucrainean Kanal 5 că Statele Unite sunt hotărâte în proporţie de „99%” să aprovizioneze cu armament defensiv Kievul. Saakaşvili a explicat că nu mai există niciun dubiu privind mutarea centrului de interes al Kremlinului din est spre sudul Ucrainei, ipoteză care, din nou, aduce în chestiune siguranţa Republicii Moldova.
„Aproape toată lumea este de partea noastră, opinia publică este alături de noi. Oferirea de arme defensive Ucrainei ar fi un semnal puternic pentru a salva mii de vieţi, pentru a opri agresiunea rusă. Ştim cu toţii de-acum că Putin va încerca să capteze nu doar Mariupol, ci tot flancul sudic al Ucrainei, iar apoi va încerca să prăbuşească guvernul de la Kiev”, a declarat Saakaşvili.
La finele lunii ianuarie, cel puţin 30 de persoane au murit într-un atac cu rachete Grad al separatiştilor pro-ruşi asupra oraşului-port Mariupol. Atacul din Mariupol nu a vizat o ţintă accidentală. Oraş de 500.000 de locuitori la malul Mării Azov, Mariupol este un port vital în estul Ucrainei pentru importurile şi exporturile de fier şi cereale. Capturat de separatişti, portul ar putea fi folosit ca rampă de aprovizionare din Crimeea, anexată în martie 2014 de Rusia şi aflată la distanţă mică – în vest – de acest obiectiv strategic ucrainean. Cât priveşte flancul sudic al Ucrainei, punctul de foc îl reprezintă Odesa, situată în sud-vest, în al cărei oblast se află şi Bugeacul (sau Basarabia istorică), intrată în posesia Ucrainei după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi una dintre principalele vulnerabilităţi teritoriale ale Republicii Moldova, după regiunea transnistreană, care ar putea fi exploatată militar de Vladimir Putin pentru a-şi înfige un “bold” strategic în bazinul Mării Negre. Ocuparea Odesei ar însemna forjarea unui coridor terestru gordian pe linia Doneţk-Luhansk-Volnovaha-Crimeea-Basarabia istorică-regiunea transnistreană. Tot în privinţa Basarbiei istorice, presa ucraineană avertiza anul trecut despre planul lui Putin de a crea o “Republică Populară Basarabia”, după modelul autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk.
Basarabia istorică se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, în sud cu România, iar în est si sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai printr-o mică fâşie de pământ cu două drumuri aflate într-un stadiu de uzură aproape medievală. Dacă Vladimir Putin ar dori să-şi creeze o breşă terestră care să-i permită un spaţiu larg de manevră spre graniţa României, Bugeacul ar fi cheia de aur, servindu-i geografic pe tavă şi Odesa. În ceea ce priveşte infrastructura, Basarabia istorică este prinsă într-o cuşcă: nu există poduri peste Dunăre spre România, iar dacă, într-o ipoteză de război, podurile de peste Nistru ar fi dinamitate, Buceagul s-ar trezi complet claustrat.
Concomitent cu aceste desfăşurări de forţe revizioniste, laboratoarele geostrategice ale Kremlinului par a se gândi la ridicarea războiului hibrid la un alt grad. Publicaţia poloneză Rzeczpospolita a intrat în posesia unor documente care dezvăluie faptul că Cehia, membră UE şi NATO, ar vinde arme Moscovei. Şi nu orice fel de arme – “cele mai bune arme din lume”. Şi nu doar “cele mai bune arme din lume”, ci arme americane. Ipoteza cotidianului polonez este următoarea: armele cu pricina – semiautomate americane Bushmaster sau germane Heckler-Koch, ca şi revolvere Sig Sauer, utilizate de Marina şi Delta Force americane -, comandate oficial de către vânători ruşi, ar fi, de fapt, o tactică a Moscovei pentru a înscena Kievului sau chiar separatiştilor (pentru a demonstra astfel că nu Rusia este responsabilă de războiul din estul Ucrainei) o posibilă livrare de armament, secretă, dinspre Washington. Deşi preşedintele Cehiei, Milos Zeman, declara în aprilie 2014, că NATO ar trebui să intervină dacă Rusia va invada estul Ucrainei, tot Milos Zeman, primul preşedinte ales în mod direct din istoria Cehiei, a fost cel care a vociferat împotriva sancţiunilor impuse de Occident oligarhilor ruşi şi a minimalizat invazia militară rusă ca fiind doar o “izbucnire de gripă”. Motivul acestui joc la derută? Compania rusă Lukoil i-ar fi finanţat campania prezidenţială. În plus, Vladimir Putin i-a oferit recent Cehiei şi un dar nuclear, nu doar Ungariei lui Viktor Orban: tehnologie rusească pentru dezvoltarea unei uzine de combustibil nuclear.
