Controversatul om de afaceri Ilan Shor este responsabil pentru dispariția miliardului de dolari, însă beneficiarii finali ai banilor rămân necunoscuți, concluzionează investigatorii companiei americane Kroll.
Deși este evident că Ilan Shor și alte persoane cu care s-a asociat sunt puternic implicați în această schemă, din raport reiese că trebuie continuată investigația pentru a vedea cine sunt beneficiarii finali ai banilor.
Din raport reiese că din 2012 până în 31 octombrie 2014 firmele din Shor Group au crescut de la 1,1 miliarde, la 8 miliarde de lei moldovenești, în urma unei serii de tranzacții complexe. Fonduri din credite au fost pasate între bănci prin folosirea unor entități străine, prin intermediul unor conturi bancare letone. Structura tranzacțiilor și schema integrală a fost concepută în încercarea de a masca intenționat natura reală a creditelor.
Între 1 și 24 noiembrie Shor Group a crescut cu încă 5 miliarde de lei moldovenești în urma luării unor credite de la Banca de Economii, prin patru firme din grup: Provolirom, Dracard, Caritas Group și Voximar.
Deși motivele din spatele acestei acțiuni concentrate nu este clar, este evident că a existat un efort mare de a extrage capital din cele trei bănci. Acest lucru a fost posibil în urma injecției de capital de la patru bănci locale în valoare de 2,3 miliarde de lei moldovenești și a depozitelor interbancare de la Banca Socială și Unibank.
Din suma totală a creditelor, în valaore de 13,1 miliarde de lei moldovenești, 6,5 miliarde au fost folosite pentru achitarea unor credite ale altor firme din cadrul Shor Group, făcute la cele trei bănci. Nu este cunoscut cum au fost folosiți restul banilor, adică 6,6 miliarde.
A existat la sfârșitul lunii noiembrie, aparent, o decizie de a transfera activitatea de la Banca de Economii la Banca Socială. Între 25 și 26 noiembrie firmele din Shor Group Danmira, Davema, Caritas Group, Contrade și Voximar au luat credite de la Banca Socială în valoare de 13,7 miliarde de lei moldovenești. Aceste fonduri au fost transferate în conturi bancare letone, în numele unor entități din Marea Britanie și Hong Kong. În această perioadă creditele de la Banca de Economii ale firmelor Provolirom, Dracard, Caritas Group și Voximar au fost restituite.
Concluzia raportului este că investigația trebuie să continue pentru cuantificarea efectivă a pierderilor și pentru găsirea banilor, având în vedere că o parte din sumă, 6,5 miliarde, a fost folosită pentru restituirea unor credite. Pierderea efectivă este de 7,2 miliarde de lei moldovenești, însă mai există pierderi cauzate de depozitele interbancare ale unor bănci locale făcute la BEM în timpul colapsului.
De asemenea, investigația trebuie să continue pentru a fi găsiți beneficiarii finali ai banilor și pentru a putea fi stabilită o strategie de recuperare a fondurilor.
Documentul, ținut la secret până acum, a fost publicat în limba engleză de președintele Parlamentului, Andrian Candu, pe blogul personal.
„Am decis să public raportul Kroll şi îmi asum responsabilitatea pentru această acţiune. O fac deschis, fără să mă ascund după surse anonime. Dezbaterea pe această temă capătă accente false. Deja am văzut aşa zişii formatori de opinie ai unui partid, care se lansează în supoziţii şi minciuni cu o maxima laşitate”, a explicat Candu decizia.
În februarie-martie 2015, Ilan Shor a fost audiat de Centrul Național Anticorupție (CNA) în cazul Banca de Economii și Banca Socială. El era bănuit că a semnat un contract prin care suma de 10 miliarde de lei moldovenești a fost transferată de la Banca de Economii către Banca Socială, iar de acolo banii au fost îndreptați spre zonele offshore, unde li s-a pierdut urma. Pe 17 martie 2015 el a fost audiat timp de 8 ore de către ofițerii anticorupție, iar procurorii i-au aplicat sechestru pe bunurile personale.
După audiere, Shor a declarat că a oferit toate informațiile care i-au fost solicitate. „Voi colabora în continuare cu instituțiile statului pentru a oferi infomația necesară. Pentru mine este importat ca cele două bănci să fie salvate”, a declarat Shor.
După finalizare, raportul a fost ținut secret, invocându-se o clauză de confidențialitate impusă de Kroll. Premierul Chiril Gaburici a declarat că raportul nu va fi făcut public până când organele de anchetă nu vor finaliza ancheta în acest caz. În urma unui protest masiv la Chișinău, la care au participat în jur de 40.000 de persoane, printre revendicări fiind și publicarea raportului Kroll, Gaburici și-a schimbat discursul, insistând pentru publicarea documentului și chiar făcând apel la jurnaliști pentru acest lcuru.
