Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a oficiat alături de un sobor de preoți și diaconi, în fața Fântânii Eroilor de la intrarea în orașul Tighina, o slujbă de pomenire pentru militarii căzuți în războiul moldo-rus de pe Nistru.
Evenimentul a fost organizat de Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, în frunte cu Maria Roibu, director al liceului, și de Asociația Tighina, bucurându-se de prezența autorităților locale, membrilor poliției, militarilor, elevilor liceului, dar și al veteranilor care au luptat în război.
Redăm integral cuvântul de omagiu al Episcopului Basarabiei de Sud, ținut în memoria militarilor căzuți în războiul de pe Nistru:
„Cu multă emoție am pomenit astăzi pe eroii noștri care în anul 1992, conștientizând importanța libertății și a păcii, au venit pe Nistru ca să apere libertatea, să apere democrația și mai mult decât atât, să invesniceasca valorile spiritualității neamului nostru. După încetarea acelui conflict armat, am conștientizat mai mult cât de important este ca noi să fim solidari, ca noi să ne iubim țara și neamul și mai mult decât atât, să fim în stare de sacrificiu, pentru frații noștri și pentru pacea și libertatea lor. Pentru că nu e simplu deloc, ca militar, să te jertfesri pe altarul slujirii neamului, sa renunți la tine și la familia ta de dragul țării și pentru libertatea ei. In timp de război nu știi dacă te vei întoarce, fiindcă pe câmpul de luptă niciodată lucrurile nu sunt previzibile, ele pot oricând lua o întorsătură nedorita. Dumneavoastră cei care sunteți aici și ați participat la luptele care au avut loc la Varniţa, dar și la Bender, Tiraspol și în toată zona, ați văzut câte sacrificii umane au fost și cât de dificilă este despărțirea de cei dragi. Este adevărat că, atunci când lupți pentru un ideal, atunci când lupți pentru pace și libertate, Dumnezeu te încurajează, îți dă puteri ca să treci și să depășești toate încercările însă când te gândești la urmările sau consecințele războiului și vezi sacrificiile umane care s-au făcut, atunci conștientizezi cât de importantă este pacea și cât trebuie să luptăm pentru ea, dar și pentru libertatea noastră. Noi îi pomenim pe toți eroii Neamului la toate slujbele. E scumpă libertatea. Foarte adesea oamenii o conștientizează abia când sunt într-o situație conflictuală sau când se întâmplă evenimente nefericite ca cel din 1992. Am întâlnit mulți veterani care au participat la acest război și am auzit de la ei povestind întâmplări reale și situația dificilă prin care au trecut mulți dintre ei pentru a apăra acest spațiu românesc, acest teritoriu care nu au aparținut lor, ci a aparținut încă de la Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, strămoșilor noștri și noi trebuie să-l păstrăm să-l transmitem urmașilor cu aceeași demnitate. Consecințele sunt dureroase și astăzi, fiindcă sunt multe mame care-și plâng pe fiii lor care au căzut aici în Transnistria, sunt multe soții care-și plâng soții sau copii care nu și-au văzut părinții sau au devenit orfani în urma acestui război. De aceea, vă mulțumim că vă aduceți aminte de acei care au căzut pe câmpul de luptă, de cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră. Mulțumim militarilor și poliției care veghează la menținerea păcii și a unității, care luptă pentru libertate și pentru adevăr. Mulțumim tuturor celor care sunteți de față și dați mărturie și încercati prin eforturi considerabile ca să păstrați unitatea de credință și unitatea de neam și faceți ca să nu se stângă candela recunoștinței pentru cei care s-au jertfit în anul 1992. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne ocrotească țara și neamul nostru, să așeze sufletele tuturor eroilor neamului în sanurile lui Avraam cu drepții, iar nouă să ne dea înțelepciune, putere, ca pe toate să le facem cu multă responsabilitate, ca să promovăm valorile libertății și demnității umane și mai ales să fim făcători de pace, ca să fim fii lui Dumnezeu. De aceea, în această zi în care am pomenit eroii și în care se face pomenirea tuturor celor care au adormit întru Domnul, ne rugăm să ne dăruiască credință dreapta, puterea de a face lucruri frumoase și mai ales să fim demni, responsabili și să dăm dovadă de sacrificiu așa cum au făcut-o și cei care au căzut la datorie în anul 1992. Dumnezeu să-i ierte și să-i așeze cu drepții, iar dumneavoastră să vă dea puterea să fiți mărturisitori, statornici, dreptcredinciosi și pe toate să le faceți cu multă demnitate și responsabilitate”.
Data de 2 martie este considerată, oficial, data la care a început conflictul militar de la Nistru, chiar dacă primele ciocniri au avut loc mult mai devreme, încă de la sfârșitul anului 1991.
În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, detaşamente ale cazacilor au atacat secţia de poliţie din Dubăsari şi au luat ostatici 32 de poliţişti şi 2 stagiari.
Posturile de gardişti şi miliţieni erau asigurate şi cu maşini blindate din dotarea armatei ruse.
Pe parcursul lunii martie au urmat mai multe apeluri ale preşedintelui Mircea Snegur şi ale Parlamentului de la Chişinău către comunitatea internaţională, denunţând agresiunea comisă de fosta Armată a 14-a a Rusiei pe teritoriului Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI: Amintirile unor luptători în războiul de pe Nistru (1)
Războiul s-a încheiat oficial pe 21 iulie 1992 când preşedinţii Rusiei, Boris Elţin, şi al Republicii Moldova, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului.
Armata rusă nu s-a retras din stânga Nistrului nici până astăzi, așa cum trebuia să o facă, potrivit angajamentelor asumate la Summit-ul de la Istanbul, în 1999.
CITIȚI ȘI: Amintirile unor luptători în războiul de pe Nistru (2)
La acțiunile militare din 1992 au luat parte aproximativ 30 de mii de persoane. 287 dintre acestea au decedat, dintre care 198 de militari din Armata Naţională şi 89 de angajați ai Ministerului de Interne. Peste 300 de persoane au rămas invalide. Sprijinul autorităților pentru aceștia este aproape nul.
