Tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii române, contravine Constituției. Afirmația a fost făcută de Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, care a explicat motivele pentru care legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost declarată neconstituțională.
Sursa a mai subliniat că Înalta Curte s-a raportat la articolul 13 din Legea Supremă, potrivit căruia, limba de stat a Republicii Moldova este limba română, iar statul recunoaște dreptul la păstrarea și funcționarea limbii ruse și a altor limbi pe teritoriul său. „Menționarea limbii ruse are, în acest text constituțional, un caracter exemplificativ și nu îi conferă acestei limbi un statut deosebit de cel al altor limbi minoritare vorbite pe teritoriul statului (ucraineană, găgăuză, bulgară, romani etc.)”, a menționat Domnica Manole.
Președintele CC a adăugat că la luarea deciziei s-au luat în calcul datele statistice ale recensământului populației din 2014 privind structura populației în funcție de limba maternă. Astfel, pornind de la premisa că glotonimul „română” include termenul „moldovenească”, în Republica Moldova limba română este limba maternă a cel puțin 77,86 % din cetățeni, în timp ce rusa – pentru 9,39%, găgăuza – 4,08%, ucraineana – 3,82%, iar bulgara – 1,48 la sută.
Totodată, CC a observat că ponderea limbii ucrainene în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane. În afară de aceste raioane, diferența dintre ponderile limbii ruse și a celei ucrainene nu este mai mare de 2 % în 15 raioane din cele 32.
În altă ordine de idei, Curtea a reținut că articolul 13 din Constituția R. Moldova recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.
„Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. În acest sens, articolul 10 alin. (1) din Constituție prevede că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. În pofida acestui fapt, Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din articolul 2 alin. (2) din Lege, care menționează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la același nivel cu limba de stat. Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”, a mai explicat Domnica Manole.
Amintim că astăzi, Curtea Constituțională a admis sesizările depuse de deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu și a declarat neconstituțională legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Se întâmplă după ce pe 16 decembrie 2020, deputații socialiști și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat un șir de legi controversate printre care proiectul de lege care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul R. Moldova la același nivel cu limba română.
