Un studiu pentru identificarea necesităților, așteptărilor și provocărilor comunității românești din Ucraina reflectă situația în care se regăsesc românii din Transcarpatia (Maramureșul istoric), Odesa (sudul Basarabiei) și Cernăuți de la debutul războiului declanșat de Rusia.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie, limba română continuă să fie vorbită în Ucraina de către 92% dintre respondenți, membri ai comunității românești, iar starea financiară a vorbitorilor de limba română s-a înrăutățit după declanșarea războiului.
În interviurile de tip focus grup din cadrul aceluiași studiu, românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa susțin că localitățile lor au fost afectate direct sau indirect de război. Cei mai îngrijorați s-au arătat a fi participanții la interviul de tip focus grup din regiunea Odesa, aflați mai aproape de zona ostilităților. Mulți etnici români au fost înrolați în armata ucraineană, iar cei rămași acasă sprijină persoanele strămutate intern. Există o solidaritate a românilor din Ucraina cu statul lor.
În același timp, românii susțin că sunt afectați moral și psihologic din cauza sirenelor, întreruperii lecțiilor și refugierii participanților la procesul educativ în adăpostul școlii. Devine din ce în ce mai actuală problema sărăciei și a întreruperii furnizării energiei electrice.
A fost menționat accesul liber la diverse surse de informare, dar și precizată necesitatea de a le oferi membrilor comunității românești diverse instrumente analitice necesare pentru a sistematiza și a clasifica varietatea de știri din jurul lor. Membrii comunității românești din Ucraina cred în victoria statului lor în acest război și laudă România și poporul român pentru sprijin în aceste clipe dificile.
Ajutoarele umanitare oferite de România sunt considerate de amploare, foarte importante, iar unii participați la interviu speră că după război atitudinea ucrainenilor față de români se va schimba spre bine.
Reprezentanții comunității românești consideră că statul român trebuie să finanțeze în continuare programul de burse pentru elevi, taberele de vară, diverse proiecte care prevăd vizitarea României de către elevii și tinerii români din cele 3 regiuni. Sunt considerate ca fiind prioritare domenii ca presa, cultura și cercetarea, în special pentru generația tânără.
Presa românească din Ucraina se confruntă cu probleme financiare grave, au dispărut multe ziare, posturi de radio și tv, iar statul român trebuie să sprijine mai serios publicațiile care există. În regiunea Transcarpatia și Odesa rețeaua de presă românească este foarte slab dezvoltată, fiind propusă extinderea unor proiecte mass-media din Cernăuți asupra acelor zone.
Reprezentanții comunității românești consideră că au existat diverse cazuri de nerespectare a drepturilor românilor, fiind vorba de dreptul la educație în limba maternă, problema moldovenismului din regiunea Odesa, sistarea finanțării unor ziare românești de către Kiev, transformarea politicii de integrare într-o politică de asimilare etnică. Reprezentanții comunității românești din Transcarpatia s-au arătat a fi îngrijorați de dezinteresul tinerilor față de cultura și istoria română, pe când cei din regiunea Cernăuți consideră ca fiind o mare problemă reducerea orelor de limba și literatura română în școli.
Membrii comunității românești condamnă încercările din trecut ale statului ucrainean de a interveni în activitatea bisericii. Opiniile privind viitorul ortodoxiei românești sunt împărțite. Dacă românii din regiunile Cernăuți și Transcarpatia vorbesc despre canonicitate, atunci cei din Odesa – despre posibilitatea de oficiere a serviciului divin în limba română, indiferent de apartenența instituțională a bisericilor din localitățile lor.
Reforma administrativ-teritorială din Ucraina a avut un efect diferit asupra celor 3 regiuni. Această reformă a fost criticată de românii din regiunea Odesa, care o consideră „o adevărată catastrofă”, însemnând dispariția autonomiei locale prin subordonarea satelor românești unor comune ucrainene, sistarea unor finanțări, închiderea unor școli sau cămine culturale. În regiunea Transcarpatia reforma administrativ-teritorială este văzută mult mai bine, deoarece datorită ei acolo a apărut cea mai mare comună românească din Ucraina, Slatina (Solotvino), iar satele românești au fost incluse într-un singur raion.
Liderii de comune din regiunea Cernăuți consideră că primăriile au o mai mare libertate de acțiune în urma descentralizării puterii de stat, în timp ce cadrele didactice s-au plâns pe remunerarea inechitabilă a muncii de către primăriile care nu dispun de resurse financiare suficiente. Majoritatea participanților la interviul de tip focus grup au declarat că reforma locală a aprofundat sărăcia în zonele subdezvoltate și a stimulat dezvoltarea în comunele care și așa erau destul de prospere.
Cu toate că majoritatea participanților la interviul de tip focus grup amintea o serie de probleme cu care se confruntă comunitatea românească și nu era de acord cu unele politici ale Ucrainei, relațiile dintre Kiev și București sunt văzute ca fiind foarte bune. Există speranțe mari că după terminarea războiului problemele comunității românești vor fi rezolvate mult mai ușor. Nemulțumirea etnicilor români față de o serie de politici ale Ucrainei nu a determinat nesusținerea statului ucrainean în contextul războiului. Dimpotrivă, se observă o speranță în victoria Ucrainei și nepermiterea extinderii războiului lansat de Rusia asupra altor state europene.
De asemenea, în concluziile studiului, se subliniază că presa de limba română din Ucraina a făcut tot posibilul pentru susținerea Ucrainei în spațiul informațional în contextul războiului lansat de Rusia. Majoritatea jurnaliștilor au preluat narațiunile oficiale ale Ucrainei, care au ca scop să opună o rezistență informațională și social-politică agresorului. În această perioadă nu au fost întâlnite pe paginile publicațiilor de limba română sau în rețelele de interacțiune socială poziționări pro-ruse sau anti-ucrainene.
Menționăm că studiul respectiv a fost realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Rezultatele desfășurate ale acestui studiu pot fi citite AICI.
